Mi-e foame de iubire, de vise sunt slăbit
Pășesc nisip crescut din scrumul meu încins
Aș înghiti un sunet, cuvântu-ți nerostit
Să-i sufle sufletului meu că nu m-am stins.
Mi-e sete de speranță, zadarnic m-am uscat
Pierdut prin întuneric și luna m-a lipsit
Aș bea o picatură din plânsul-ți neudat
Să-nroureze crinul din spiritu-mi pălit...
Mi-e frig de credință, pierdut sunt în păcat
Îmi tremură cuvântul și-am înghețat în mine
Aș îmbrăca și zdrențe din trupu-ți nepurtat
Să îmi trezească gânduri pierdute prin suspine.
.................................................................
Rece mă-ngrop în mine, cenușa mea mă plânge..
Țărâna îmi e lacul în care mort mă scald.
Cuvântul tău mă cheamă, sărutul tău mă frânge..
Mănânc și beau din tine...și mi-e cald..
