Am alergat același astru, aceeași albă amintire,
Am asanat aorta artei, anticipându-mi amăgire
Am apărat altarul ars, al albastrului apus.
Acum, adulmec alt atac , aceleași arme au adus...
Amenințat, abandonat...aștept ascuns alegoria,
Ascult amarele-armonii amplificându-mi anemia...
Amor absent!...Adânc am adormit...
...Atinsă, axa azurului abis a aurit...
