RSS

marți, 12 ianuarie 2010

Inceput

Când eram mic vedeam viaţa ca pe o paşune întinsă unde noi toţi, oile lui Dumnezeu, păşteam în linişte şi pace deplină, unde iarba era îndeajuns pentru toţi iar soarele şi cerul vegheau tot timpul asupra noastră. Cu timpul însă mediul s-a schimbat. La început iarba a început să nu mai fie de ajuns. Soarele nu mai bătea aşa cum trebuie, nopţile deveneau din ce în ce mai friguroase. Iezii cu care copilărisem începuseră să se transforme în alte animale şi brusc turma mea cu care păşteam pe munți în pace, s-a împărțit...oile s-au schimbat...pajiştea s-a transformat....ÎN JUNGLĂ. Atacat din toate părţile de haite dornice de afirmare încerc din răsputeri să rămân acelaşi ied. Din păcate suntem din ce în ce mai puțini şi tot mai mulți cad pradă haitelor. Nici nu mai știu unde sunt, de ce sunt iar singura mea armă împotriva lor este că ŞTIU CINE SUNT...iar ei nu ştiu asta...Aşa că voi încerca să lupt instinctului de haită şi voi incerca să trăiesc în continuare eliberat de orice convenţie, de orice prejudecată, în libertatea mea iluzorie, căutând permanent să găsesc rămăşiţele OMULUI din mine...

8 gânduri:

Laura spunea...

Lupti pentru sufletul tau...pentru convingerile tale!E de apreciat faptul ca ...intr-o astfel de jungla,rezista oameni ca tine.

Anonim spunea...

Impletirea dintre forta si sensibilitate descoperita aici este una dintre cele mai reusite imbinari intalnite la Oameni, in drumurile mele

Unknown spunea...

Ma inclin...multumesc frumos Anonim...sunt cuvinte mult prea mari pentru un om asa mic ca mine:)

Sαηdrα spunea...

Frumos blog :)

Anonim spunea...

Mike , inteleg perfect ceea ce spui si ai perfecta dreptate. Intrebarea mea este ce sa intamplat cu cel ce trebuia sa fa fie pastor? A fost cumva mancat de lupi sau pur si simplu voi ati parasit pajistea pentru o iarba mai grasa si frumoasa dar mortala pentru voi?
Sper sa ai tot timpul ochii deschisi si sa-ti dai seama de ceeace este otravitor nu numai pentru organism dar si pentru suflet. Odata ce trupul ti-a murit cu el si sufletul este pierdut.
Mult curaj si succes in ceea ce faci,nu este de loc usor,am sa ma rog pentru tine sa poti duce la bun sfarsit lucrarea ta.
sunt Rodica si ma gasesti pe neogen cu Wykryadow

Unknown spunea...

Eu încerc să rămân pe aceeași pajiște...mulți însă pleacă, mânați de iluzia unei ierbi mai grase și frumoase așa cum spui tu, iarbă care de cele mai multe ori se dovedește mortală:)
O să încerc să am mereu ochii deschiși...Ochii sufletului uneori văd lucruri pe care alte simțuri sunt incapabile să le perceapă. După ei încerc să mă ghidez:)
Mulțumesc frumos pentru aprecieri și susținere și te mai aștept în lumea gândurilor mele :)

Naty spunea...

...e atat de frumos la tine-n suflet...sa-ti pastrezi credinta in bine si sa nu stingi vreodata lumina din tine...ea e singura care te poate calauzi chiar si in cele mai grele clipe!!!
...ma regasesc in lumea ta...de fapt pe-aici am fost si eu dintotdeauna si mi-a fost bine, si-mi este bine(cu toate ca multi nu inteleg acest ”bine”)...

Anonim spunea...

Frumos:) Ai forta sa rezisti, sunt convinsa, desi nu te cunosc!

:)) ;)) ;;) :D ;) :p :(( :) :( :X =(( :-o :-/ :-* :| 8-} :)] ~x( :-t b-( :-L x( =))

Trimiteți un comentariu